10 probleme ale zonei costiere. Cine distruge litoralul românesc (I)

Grupul de Dezvoltare Durabilă (GDD) atrage atenţia, asupra problemelor cu care se confruntă zona litoralului românesc și la care autorităţile de resort nu au găsit încă o rezolvare. În acest sens, GDD a denunţat într-un comunicat de presă festivismul abordat cu prilejul Zilei Internaţionale a Marii Negre, solicitând totodată factorilor responsabili să se implice în găsirea unor soluţii pe termen mediu şi lung. 

Din cercetările efectuate şi activităţile abordate, asociaţia a identificat mai multe probleme, pe care le-a grupat în 10 puncte de dezbatere publică pentru zona costieră. 

Prăbuşirea falezelor litorale

Deşi este o problema cunoscută şi care are consecinţe desosebit de grave asupra aşezărilor umane sau a altor obiective edilitare, intervenţia autorităţilor competente, în speţă Ministerul Mediului, s-a lăsat aşteptată. „Dacă în zona 2 Mai – Vama Veche nu s-a intervenit deloc, deşi problemele de eroziune sunt acute, în zona Costineşti sau Eforie s-au efectuat lucrări de consolidare între anii 2009-2013 şi, cu toate acestea, ele nu au fost cele mai inspirate, deoarece eroziunea falezelor a continuat”, susține GDD. 

Deversările de ape pluviale neepurate în Marea Neagră 

Cu toate că s-au făcut eforturi pentru modernizarea staţiilor de epurare din zona litorală, există foarte mulţi agenţi economici, dar şi persoane private, care deversează apele uzate direct în apa mării. „Din semnalele pe care le-am primit, astfel de cazuri au fost întâlnite cu preponderenţă în localităţile Agigea, Costineşti, Tuzla, Năvodari şi Eforie, dar şi în lacurile litorale din zona localităţilor Ovidiu, Techirghiol, Limanu”, se precizează în comunicatul menționat..

Deversările de deşeuri menajere în Mare Neagră

Asociaţiei GDD i-au fost semnalate cazuri în care persoane private sau agenţi economici au aruncat deşeuri menajere în Marea Neagră. Acest lucru se întâmpla în special în perioada sezonului estival, când agenţi economici cu activitate în turism şi alimentaţie publică aruncau efectiv deşeurile menajere direct în apele Marii Negre. Localităţile în care s-au întâlnit astfel de practici au fost Agigea, Mangalia (Jupiter) şi Costineşti, susțin reprezentanții asociației.

Antropizarea ariilor protejate

Intenţiile diverselor autorităţi locale de a urbaniza zonele protejate nu sunt unele noi. Dacă lacul Siutghiol este deja un lac antropizat, existând o dezvoltare urbanistică puternică în zonă, în ultimii 20 de ani, în ultima perioada s-a constatat o presiune tot mai crescută şi în celelalte arii protejate din sudul Marii Negre: lacurile din Mangalia, Capul Tuzla, plaja submersă Eforie, lacul Techirghiol, dunele de la Agigea, 2 Mai și Vama Veche. Inexistența planurilor de administrare a ariilor protejate (cu mici excepţii) şi nepăsarea autorităţilor care ar trebui să se implice, fac din aceste zone victime sigure pentru interesele dezvoltatorilor imobiliari, potrivit sursei citate. 

Urbanizarea nesustenabilă 

Se cunoaşte faptul că 60% din populaţia globului trăieşte în zona costieră. De aceea există un interes crescut al populaţiei de a avea o locuinţă cât mai aproape de mare. Plecând de la acest deziderat, autorităţile au mizat pe dezvoltarea localităţilor prin introducerea unor suprafeţe mari de teren în intravilan în vederea ridicării construcţiilor imobiliare. „Din păcate acest lucru s-a realizat într-un mod haotic, în toate localităţile româneşti de la ţărmul Marii Negre, nerespectându-se reguli simple de arhitectură urbană. Supraaglomerarea, lipsa spaţiilor verzi, lipsa piaţetelor, a obiectivelor culturale, neconcordanţa dintre activităţile economice şi cele sociale sau de protecţie a mediului, sunt doar câteva din problemele generate de această urbanizare nesustenabilă”, susține GDD. 

(Va urma)

Partea a II - a, vezi aici